Balș

Oraș în județul Olt, Oltenia, România, pe cursul mijlociu al Oltețului

Balș este un oraș situat în partea de vest a județului Olt, în regiunea istorică Oltenia. Orașul se întinde pe ambele maluri ale cursului mijlociu al râului Olteț, afluent important al Oltului, care îl împarte în două părți aproape egale. Balșul este format din localitatea reședință și din localitățile componente Corbeni și Româna, precum și din satul Teiș.

Date geografice

Regiunea geografică	Oltenia — valea râului Olteț, vestul județului Olt
Coordonate	44°21′ latitudine nordică, 24°05′ longitudine estică
Suprafața totală	37 km²
Vecinătăți	est: comunele Bobicești și Bîrza; vest: județul Dolj; nord: comuna Oboga; sud: comuna Voineasa
Localități componente	Balș (reședință), Corbeni, Româna, satul Teiș

Relief

Orașul este așezat în Câmpia Olteniei, într-o zonă de terase joase și lunci pe cursul mijlociu al Oltețului. Relieful este predominant plan, specific câmpiei piemontane getice, favorabil agriculturii intensive practicate tradițional în zonă.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă este râul Olteț, afluent important al Oltului, care traversează orașul pe mijloc, împărțindu-l în două jumătăți aproape egale. Datorită poziției sale pe valea Oltețului, Balșul a devenit istoric un punct de legătură pentru așezările rurale din amonte și aval, între comuna Iancu Jianu și comuna Dobrun.

Climă

Clima este temperat-continentală de câmpie, tipică Olteniei, cu veri calde și secetoase și ierni relativ blânde, cu precipitații moderate concentrate în special în lunile de primăvară și vară.

Așezare strategică: Balș se află la răscrucea celor două mari târguri istorice ale Olteniei, Craiova și Slatina, poziție care a favorizat dezvoltarea sa ca loc de popas și schimb comercial. Orașul este străbătut de la est la vest de Drumul European E70 și de calea ferată Craiova–Slatina–Pitești–București.

Demografie

Populație (1864)	~1.700 locuitori
Populație (1921)	~5.000 locuitori
Populație (1992)	~24.560 locuitori
Populație (2002)	~21.194 locuitori
Populație (recentă, estimare)	~16.000–20.000 locuitori

Balșul a cunoscut o creștere demografică semnificativă în secolul XX, de la circa 5.000 de locuitori în 1921 la un maxim de peste 24.500 în 1992, urmată de un declin treptat specific majorității orașelor mici din România postcomunistă. Structura etnică este covârșitor română (peste 96%), cu comunități restrânse de romi, maghiari și germani. Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populației este ortodoxă.

Istorie

Cercetările arheologice efectuate pe raza orașului atestă locuirea continuă a zonei din cele mai vechi timpuri. Documentar, localitatea Balș este menționată în legătură cu moșia omonimă încă dinainte de anul 1450: în 1564, Petru Voievod dă în stăpânire boierului Oprea o parte din moșia Balșului, iar mai târziu Mihai Viteazul confirmă dreptul de proprietate al căpitanilor Buzești asupra moșiei Corbeni, componentă a localității Balș.

Fiind așezat la răscrucea drumurilor dintre Craiova și Slatina, Balșul a devenit treptat un loc de popas și schimb de produse, polarizând în jurul său așezările rurale de pe valea Oltețului. În timp scurt au apărut edificii economice și bancare, ateliere meșteșugărești, o rețea de prăvălii, precum și instituții administrative — localitatea devenind reședință de plasă, cu judecătorie, tipografie, mori, o presă de ulei, o fabrică de spirt și trei bănci.

Un moment industrial important a fost înființarea fabricii „Dumitrescu și fii", care în perioada comunistă a purtat numele „Jiul", iar după Revoluția din 1989 a devenit Termex Balș. Din punct de vedere administrativ, localitatea a fost comună urbană între 1921–1950, comună rurală între 1950–1953, redevenind oraș din 1954; între 1954–1968 a fost reședința fostului raion Balș.

Obiective și atracții turistice

Pădurea Sârului — obiectiv turistic cu popas și restaurant, capacitate de 60 de locuri
Mănăstirea Mîinești — situată la poalele colinei Mîinești, în partea de sud-vest a orașului
Biblioteca orășenească „Petre Pandrea" — peste 35.000 de volume
Punctul muzeistic de olărit — secție de ceramică a Muzeului Județean Olt
Festivalul etnofolcloric „Pomul Vieții" — eveniment cultural anual, organizat în luna iunie

Personalități marcante

Petre Pandrea (1904–1968) — eseist, avocat și om de cultură român, originar din Balș
Mihail Drumeș (1901–1982) — scriitor român, autor al romanului „Elevul Dima dintr-a șaptea"

Infrastructură

Balșul dispune de o rețea stradală de aproximativ 49 km, structurată pe 45 de străzi, și este traversat de la est la vest de Drumul European E70. Orașul se află pe calea ferată Craiova–Slatina–Pitești– București, beneficiind de o gară proprie. Transportul urban local este asigurat printr-o rețea redusă de autobuze și microbuze.

În domeniul educației, la nivelul orașului funcționează peste 20 de unități de învățământ — grădinițe, școli generale, licee și școli profesionale — precum și o filială locală a unei universități particulare bucureștene. Sănătatea publică este asigurată de un spital orășenesc cu mai multe secții de specialitate, o policlinică și mai multe farmacii. Economia locală actuală se sprijină pe câteva societăți comerciale reprezentative, agricultură și servicii pentru populație.

În concluzie, Balș este un oraș oltenesc cu o istorie legată de poziția sa strategică pe drumul dintre Craiova și Slatina, care i-a permis să se dezvolte de la simplu punct de popas comercial la centru administrativ și industrial al văii Oltețului. Cu o moștenire culturală păstrată prin personalități precum Petre Pandrea și Mihail Drumeș, Balșul rămâne un centru urban important al vestului județului Olt.

Distanța Balș - Tarawa (Kiribati)

Indicații rutiere Balș - Tarawa